Oksana și Marian Ferțadi, profesori la Liceul Ucrainean „Taras Șevcenko” din Sighet, povestesc, printre lacrimi cum fratele nu vrea să-și lase orașul și e pregătit să lupte. Ambii sunt ucraineni, ea e chiar din Ivano-Frankivsk, el etnic din Maramureș. Deși predau informatică și matematică, de o săptămână fac cu elevii la școală doar istorie. „Le-am vorbit despre formarea statului ucrainean, despre NATO și UE. Nu știu aceste lucruri, iar dacă nu le spunem noi, vor veni alții să le spună cum stă treaba.”
Copiii încep să înțeleagă minciuna încă de la o vârstă fragedă. Mai mult, potrivit studiilor, chiar dacă este greșit să minți, acest lucru poate indica, de asemenea, o dezvoltare sănătoasă a creierului la copii și reprezintă o etapă cognitivă. Există și minciuni nevinovate care se numesc minciuni „albe”. O cercetare citată de The Conversation a urmărit comportamentul copiilor și relația lor cu minciuna de la 18 luni până au împlinit 2 ani și jumătate.
Ce înseamnă „acasă” pentru părinții plecați și pentru copiii lor lăsați în urmă? Fenomenul migraţiei părinţilor se întâmplă peste tot în lume și specialiștii i-au remarcat și analizat efectele. Despărţirea de părinţi, prelungită pe diferite perioade de timp, generează efecte negative asupra dezvoltării copiilor, iar acestea sunt comparabile cu situaţiile în care părinţii divorţează. Psihoterapeutul Alina Ciupercovici și psihologul Călin H. Bârleanu de la Clinica Aliat din Suceava au realizat pentru Școala 9 o analiză a fenomenului, cu claritatea cu care se vede el din cabinetul de terapie.