Cancelarie

Andreea Dahlquist, profesoară de română în Suedia: „Aici am înțeles că nu există elev prost. Există elevi care au nevoie de mai mult timp”

Suedia este una dintre puținele țări ale lumii care le oferă elevilor posibilitatea să studieze limba maternă în școală, ca opțional. Andreea Dahlquist predă în 15 școli din Malmö, acolo unde sunt elevi români care nu vor să-și uite limba. În cei aproape șase ani în școala suedeză, Andreea și-a perfectat modul de a preda, astfel încât niciun copil din clasa ei să nu rămână în urmă. Asta e filosofia școlii din țara scandinavă, să-i aducă pe toți copiii la nota 5. Și de acolo construiesc.

Educația fizică în pandemie. Profesorii de sport cer adeverințe medicale și pentru școala online. Medic de familie: „Nu mai sunt obligatorii de cinci ani”

De teama pandemiei, profesorii de sport cer adeverințe medicale cu „apt sănătos” pentru toți elevii. Chiar dacă fac sportul online. Viorica Milea, un medic de familie din sectorul 6, spune că adeverințele sunt valabile doar la începerea unui nou ciclu școlar, adică pentru clasele I, a V-a și a IX-a. Cu toate astea, este asaltată cu cereri, acum mai mult decât în alți ani.

Inspectorul școlar pentru educației fizică, Laurențiu Oprea, spune că profesorul trebuie să fie asigurat în cazul unui accident: „Și când lucrează online fac efort fizic, că nu stau în fața calculatorului și se uită unii la alții.”

Profesorii ar putea primi totuși bani pentru măști. Când și în ce condiții

Școala a început de o lună și profesorii continuă să-și cumpere măștile din banii lor, cu toate că angajatorul ar trebui să le asigure, potrivit Codului Muncii. „E ca și cum ai beneficia de o diminuare salarială”, spun sindicaliștii din educație. Există o speranță: de pe 25 octombrie, școlile și primăriile vor putea depune proiecte la Ministerul Fondurilor Europene și banii ar putea veni până la sfârșitul anului. Sunt eligibile cheltuielile făcute de la 1 august, condiția este să fie trecut clar în proiect momentul de la care se cere decontarea. Între timp, directorii de școli și profesorii sunt lăsați să se descurce. Sunt rare cazurile în care școlile au stocuri de măști, iar dacă au, le țin pentru situațiile de urgență. 

Mărturia unei profesoare de matematică bolnavă de COVID-19: „Profesorii ar trebui să-și procure o mască un pic mai puternică”

Profesoara de matematică Roxana Goga este unul dintre dascălii care s-au infectat cu coronavirus după trei săptămâni de la începerea școlii. Predă la Colegiul Național „Sf. Sava” și este director adjunct la Colegiul Național „Spiru Haret” din București. În urmă cu două săptămâni s-a simțit rău. Preda deja de câteva zile online când au apărut primele simptome.

Roxana Goga este unul dintre zecile, poate sutele de profesori care s-au infectat de la începerea școlii. Ministerul Educației nu are o evidență exactă. Singurele informații vin de la Institutul Național de Sănătate Publică, potrivit căruia în perioada 28 septembrie - 11 octombrie existau 40 de focare în învățământ și 186 de cazuri confirmate.

Primarul-învățător din Bătrâna, comună fără școală și cu 175 de locuitori: „Dacă aș putea să fiu din nou învățător, aș renunța imediat la scaunul de primar”

Un fost învățător este primarul ales cu cel mai mic număr de voturi din România, 126. Dar și cu unul dintre cele mai mari procente: 84%. Comuna Bătrâna, Hunedoara, nu mai are școală din 2002. Ultima generație pe care Radu Herciu a dus-o până la clasa a patra număra trei elevi. A fost învățătorul școlii din sat timp de 24 de ani și de 20 este primar. Inima i-a rămas însă la catedră, la copiii lui cărora „le-a pus creionul în mână” și care toți sunt plecați astăzi din micuța localitate de munte.

Interviu cu Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor: „Profesorii trebuie să predea în orice condiții, că sunt offline, că sunt online”

Studenții de la Științele Educației au început deja să învețe cum să susțină o lecție online. Iar lecție online nu înseamnă „să vorbesc eu de nebun, ca profesor, o oră întreagă, în fața clasei. Fac mai puțin ca profesor și dirijez mai mult învățarea lor”. Asta este opinia profesorului universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Specialistul vorbește pentru Școala 9 despre nevoia ca profesorii să își crească abilitățile de a se adapta la neprevăzut. E o întoarcere la alfabetul emoțiilor. Cam așa cum sunt învățați și copiii de către părinți ce să facă în situații noi.