Există șapte comisii și grupuri de lucru care printre altele trebuie să rezolve problemele de inechitate din școala românească. De la toate avem documente de politici care nu ajung niciodată să fie implementate și poze cu zâmbete, perfecte în campanii electorale. Și mai avem și copii care nu au cu ce să ajungă la școală, care nu au ce să mănânce, copii veșnic uitați la marginea societății. O analiză realizată de Antonia Pup despre obsesia politicienilor de a rula cuvinte grele prin discursuri și rapoarte până le dezbracă de conținut.
Shanna Griffus, profesoară de arte vizuale la Școala Internațională din Kiev, a plecat în SUA, țara natală, cu o lună înainte să izbucnească războiul. A continuat, însă, să-și țină orele online, dar cu reguli noi: elevii rămași în Ucraina pot oricând să iasă din lecție dacă pornesc alarmele și trebuie să se adăpostească în buncăre. Copiii au impresionat-o, a povestit ea într-un interviu pentru Școala 9, prin „încercarea lor de a se agăța de orice formă de normalitate”. În ciuda fricii permanente, mulți încearcă să fie prezenți și îi trimit temele: desene inspirate de viața în timpul războiului.
Școala 9 a vorbit cu mai mulți profesori și cercetători despre dispozitivul care promite că după o scanare de 5 minute a mâinii elevilor, aceștia vor primi un profil complet al abilităților și vor ști spre ce carieră să se îndrepte. Acesta este un proiect pilot care se va lansa din februarie prin Inspectoratul Școlar Cluj, printr-un parteneriat cu ONG-ul Genesis Lions Club Cluj care la rândul ei a cumpărat dispozitivul de la firma Psyhometric System SRL care îl produce.