Cristian și Cătălin Frâncu, instructori la centrul de pregătire în informatică și robotică Nerdvana, foști olimpici la rândul lor și cu elevi cu rezultate excepționale, acuză Ministerul Educației că i-a îndepărtat din comisia științifică, interpretând cu exces de zel un regulament. Ministerul se apără tot cu legea și susține că cei doi erau în incompatibilitate, fiindcă fiica lui Cristian se calificase la etapa națională. Nu era însă la clasele la care au făcut ei subiectele. „Ministerul ne pedepsește pentru că le insuflăm copiilor noștri pasiunile noastre”, spun cei doi și sunt hotărâți să cheme instituția în instanță.
O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
Există șapte comisii și grupuri de lucru care printre altele trebuie să rezolve problemele de inechitate din școala românească. De la toate avem documente de politici care nu ajung niciodată să fie implementate și poze cu zâmbete, perfecte în campanii electorale. Și mai avem și copii care nu au cu ce să ajungă la școală, care nu au ce să mănânce, copii veșnic uitați la marginea societății. O analiză realizată de Antonia Pup despre obsesia politicienilor de a rula cuvinte grele prin discursuri și rapoarte până le dezbracă de conținut.