Desființarea specializării învățător la liceele pedagogice, introducerea admiterii la liceu și noi modalități de acordare a burselor școlare au fost comentate abitir pe rețelele de socializare, stârnind revoltă în rândul elevilor, profesorilor și părinților. Toate aceste dezbateri care au antrenat opinia publică s-au făcut, însă, pe marginea unor proiecte de lege apărute pe surse, fiindcă într-atât de mult preț pe transparență decizională pune coordonatorul României Educate, „cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în domeniul politicilor publice din educație”, ajuns astăzi ministru.
În Harghita și Covasna, un proiect european a adus peste 600 de adulți care au abandonat școala înapoi în bănci. Maria va absolvi clasa a patra în același timp cu fiul ei, Odon și Istvan sunt doi frați de peste 40 de ani care au devenit colegi de bancă. Judit este pentru prima oară într-o sală de clasă la peste 30 de ani. Nici ea, nici celelalte cinci surori ale ei n-au fost la școală. În aceste județe cu rata șomajului peste media pe țară, mai mulți profesori încearcă să-i ajute pe cei fără carte să aibă o altă viață.
Salariile profesorilor români ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 septembrie, doar că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că acest lucru nu se va întâmpla. Cadrele didactice așteaptă mărirea cu sume între 250 și 500 de lei încă de anul trecut. Liderii sindicali din învățământ cer un răspuns ferm din partea guvernanților, tăcerea lor fiind considerată „o invitație la declanșarea acțiunilor de protest”. Școala 9 a făcut o comparație a salariilor din învățământ în Europa, dar s-a uitat și la cât câștigă medicii din Germania, Marea Britanie și Franța. În timp ce doctorii români câștigă aproape jumătate față de cei din aceste țări, profesorii români abia dacă ajung să ia 16% din cât primesc omologii lor.