Fiindcă nu i s-au echivalat studiile, un tânăr irakian a luat-o de jos în școala românească și, acum, când are 17 ani, a ajuns în clasa a cincea. Povestea ambiției lui de a răzbi, spusă pentru Școala 9, este parcursul, în oglindă, al copiilor români care merg, alături de părinți, spre Vest, în sisteme de educație care le dau o șansă mai bună de viață. Ne uităm la Hassan și ne vedem pe noi. Astăzi, primul episod.
În urmă cu zece ani, Daniel Funeriu, ministrul Educației de atunci, îi anunța pe absolvenții de liceu că vor fi supravegheați video la examenul de Bacalaureat. Asta cu o lună înainte. A urmat o avalanșă de huiduieli. În acele timpuri, procurorii anticorupție interveneau în timpul Bac-ului, arestau profesori și audiau elevi. Era vremea în care „examenul de maturitate” devenise „concurs național de copiat”, în care plăteam neatenția profesorilor-supraveghetori cu banii de protocol. Vă prezentăm astăzi istoria recentă a unuia dintre puținele examene pe care l-am trecut: cel al cinstei noastre.
„La română nu știam ce notă voi lua, că se corectează subiectiv”. Mai mulți elevi le-au spus reporterilor Școala 9 asta după probele de la limba română de la Bac sau de la Evaluarea Națională. Și unii dintre părinții care și-au însoțit copiii să depună contestație erau convinși că evaluarea la română ține și „de gustul” profesorului. Am întrebat trei profesoare de română din București cum se face corectarea la aceste examene la disciplina lor și cât loc e în barem pentru subiectivitatea cadrului didactic.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
