În zorii epocii moderne, în Transilvania, parte a Imperiului Habsburgic la vremea respectivă, a avut loc o adevărată reformă a învățământului. Principalii actori care au girat această reformă au fost împărăteasa Maria Tereza și împăratul Iosif al II-lea, aceștia considerând educația ca fiind centrală pentru a garanta stabilitatea Imperiului, de aceea au întreprins măsuri pentru înființarea școlilor în toate provinciile, inclusiv în Transilvania. Toate într-un nou episod din seria Școala veche.
Elevii din județul Bacău au susținut săptămâna trecută simularea probelor la Limba Română și la Matematică pentru Evaluarea Națională. La prima probă, cea de la Limba Română, elevii au avut de argumentat dacă credința îi poate ajuta sau nu să treacă peste probleme. Întrebarea a creat dezbateri pe rețelele sociale. Maria Melente, profesoară de Limba Română la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, explică pentru Școala 9 de ce consideră că religia este o temă „deplasată” pentru un examen național, dar poate fi totuși folosită în exercițiile la clasă, și punctează erorile din formularea întrebării.
Despre merite și „tinerii-soldat în armatele părinţilor și profesorilor”, despre noua lege a educației și Milan Kundera. Profesorul Doru Căstăian face o analiză filosofică pornind de la reforma din învățământul preuniversitar și se întreabă care sunt de fapt valorile care se doresc în școală. „Va fi excelenţa conducătorilor pe care îi urmezi pentru că pun carnea şi viaţa lor concretă în slujba virtuţii şi binelui comun sau excelenţa cv-ului care, aproape sigur, conţine pe undeva şi titlul de doctor?”