Tata nu a făcut facultatea când a terminat liceul, ci 41 de ani mai târziu. A intrat la buget fiindcă a avut o medie mare la bacul dat în 1981. Acum este student în anul al doilea la Geografie - Universitatea Valahia din Târgoviște, șef de an și cu cea mai mare medie din grupa sa. Se duce în fiecare zi la cursuri cu un entuziasm pe care uneori nu-l găsesc eu, proaspăt absolvent de facultate, la colegii mei care au o treime din vârsta tatălui meu. Am fost pentru o bucată de timp studenți în același timp, eu în SUA, el în România, purtând cu el la cursuri penarul meu din generală. O poveste despre educație, la orice vârstă.
Una dintre cele mai mari școli din România, Liceul Teoretic „Johannes Honterus” din Brașov, are probleme pe măsură, iar doi directori, de-a lungul unor mandate diferite, încearcă să le facă față. Un părinte implicat vrea să ajute, însă își dă seama repede în ce s-a băgat. Cum fiecare își dorește altceva, conflictele sunt inevitabile.
La admiterea la liceu din acest an, pentru prima dată, media anilor de gimnaziu nu mai este luată în calcul. Pe ea se bazau mulți elevi să le crească șansele să intre la liceul dorit. Totuși, s-au luat note mai bune la Evaluarea Națională - 35% dintre candidați au avut medii peste 8. Doar că notele mai mari sunt un măr otrăvit, spun experții cu care a vorbit Școala 9. „Ce știe copilul ăla cu o sutime mai mult decât copilul cu o sutime mai puțin? Este complet arbitrară distanțarea copiilor la sutimi, câtă vreme aceste subiecte nu se bazează pe standarde științifice de evaluare”, spune o expertă în testare standardizată. Introducerea unor standarde în evaluare, cu criterii uniforme, ar aduce un echilibru.