La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național.
Profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila, Adriana Bogatu îi învață pe elevii săi să vadă literatura ca pe o poartă de ieșire din haosul cotidianului. Documentează, pe pagina sa de Facebook, viața de profesor în pandemie: de la obstacolele prilejuite de deciziile de neînțeles ale guvernanților până la disperarea de a-ți vedea colegii profesori cum mor din cauza teribilului virus. Invită decidenții să vină să stea o zi întreagă într-o școală obișnuită, nu într-una „intens șamponată cu două zile înainte de vizită”, pentru a vedea cât de dificil este să respecți măsurile de igienă și distanțare.
Profesoara de muzică din Botoșani care le-a spus elevilor la oră că dacă se vaccinează „ajung legumă” poate să răspundă în fața unei anchete demarate de Ministerul Educației, dar și în fața poliției. Conform legii educației, angajatorul poate să o sancționeze până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă, iar pedeapsa pentru zădărnicirea combaterii bolilor este fie o amendă penală, fie închisoarea.