Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
11 septembrie a reprezentat anul acesta începerea școlii nu doar pentru elevii români, ci și pentru mii de elevi ucraineni refugiați în România. Între 30 și 50% dintre ucrainenii refugiați în Europa sunt copii și doar jumătate dintre ei au fost înscriși în țările gazdă în sistemul educațional, potrivit unui raport publicat de Agenția ONU pentru Refugiați. Unii dintre elevii ucraineni continuă să studieze online cu profesori din Ucraina, ei neștiind nici acum dacă studiile din România le vor fi recunoscute.
Elevii români de la țară au șanse la jumătate decât cei de la oraș ca să ia o notă peste 5 la Evaluarea Națională, o arată rezultatele obținute în acest an. Un profesor britanic discută câteva metode prin care sistemul de învățământ poate să-i ajute pe copiii din medii defavorizate să aibă rezultate școlare la fel de bune ca ceilalți colegi ai lor.
„Ca să se învețe minte”, „ca să nu mai facă”. Așa își justifică mulți părinți comportamentul agresiv. Psihoterapeuta Keren Rosner și sociologul Radu Mălureanu au explicat pentru Școala 9 cum funcționează efectul parșiv al bătăii: dacă ești victima violenței de mic, „înveți” că e o formă legitimă de comportament și o aplici la rândul tău când ești adult. Combaterea acestui fenomen ar trebui să vină la pachet cu conștientizarea faptului că să-ți bați copilul e greșit.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
