Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Nu tociți, citiți cu atenție cerințele și nu intrați în panică dacă nu știți imediat un răspuns - țineți cont de toate astea și aveți toate șansele să luați examenele fără probleme, spune profesorul de Limba Română Alexandru Ciocan. În pragul Evaluării Naționale care începe luni, 19 iunie, cu proba la Română, și al Bacului de la sfârșitul lunii, dascălul vine cu câteva ponturi.
Din cei peste 192.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în septembrie 2014, 154.600 au ajuns la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională anul acesta. 38.000 de copii, așadar, nu apar în statisticile oficiale, un oraș cât Bragadiru - Ilfov sau Mediaș - Sibiu. Rapoartele anuale privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd din fiecare generație. Ministerul Educației spune că diferența vine, în mare, din numărul de copii rămași repetenți, olimpici sau cu cerințe speciale care nu sunt obligați să susțină examenele. Specialiștii în educație consultați de Școala 9 atrag însă atenția că această explicație e incompletă, iar fenomenul „pierderii pe drum” a elevilor trebuie privit din mai multe unghiuri.
Parlamentarii au încercat de-a lungul timpului să schimbe legea astfel încât profesorii cu abateri disciplinare grave să nu mai revină la catedră sau, dacă o fac, să fie monitorizați îndeaproape. Inițiativele lor nu au ajuns încă legi în vigoare, dar cei mai mulți nu au abandonat tema. Școala 9 a vorbit cu mai mulți membri din Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților și Senat pentru a afla care este viziunea lor cu privire la cazurile de violență din școală.