reporter

Alexandra Șerban

Este jurnalistă din 2014. A crescut cu vorba lui George Costanza: „I like to get the daily news”.

Ce putem împrumuta de la triburile de vânători-culegători din Botswana sau Congo în educarea copiilor

de Alexandra Șerban

Câteva practici ale triburilor de vânători-culegători pot fi implementate și de familiile moderne, pentru a asigura o bunăstare mentală mai mare a copiilor și a părinților, arată un nou studiu citat de Science Daily. Cercetătorii subliniază și că aceste stiluri de viață nu trebuie idealizate, având limitările lor, dar există elemente de la care se poate învăța, cum ar fi faptul că un copil dintr-un trib are și până la zece îngrijitori ne-parentali și că cei mici învață lucruri de la copiii mai mari, prin joacă. 

02.04.2023

De ce au nevoie copiii de cursuri de prim-ajutor. „Unii au asistat la un moment critic cu bunica sau bunicul”

de Alexandra Șerban

Loredana Neghină, fondatoarea proiectului Micul Erou, le oferă copiilor cursuri de prim ajutor, pentru prima dată în România. Într-un interviu pentru Școala 9, explică ce ar trebui să știe cei mici, încă de la vârsta de 4 ani, pentru a face față unor momente critice – de la loviri ușoare până la cazuri de pierdere a cunoștinței a persoanelor cu care sunt în casă. 

17.01.2023

Alte articole

Laborator

Legătura dintre bullying și depresie la maturitate

de Carmen Buțerchi

În urmă cu doi ani a intrat în vigoare legea anti-bullying și a început să aibă și efecte. Unele cazuri grave în care elevii au fost agresați de colegi au ajuns în instanță. Psihoterapeuta Carmen Buțerchi explică ce înseamnă bullyingul și efectele pe care le are pe termen lung. Această formă de hărțuire nu este doar de natură fizică, se referă și la tachinare, excludere, presiune psihică. Atât legea, cât și societatea pun sub lupă agresorul, dar există mai multe nuanțe aici. Există și agresorii pasivi care îl susțin pe agresor și îl incită, iar acest comportament poate face la fel de mult rău.

30.07.2021
Laborator

ANALIZĂ. Elevii care au susținut Bacul în 2023 au avut 15 miniștri ai educației în 12 ani de școală. „Stabilitatea este o condiție necesară pentru învățare”

de Cristina Radu

În spatele notelor de la Bacalaureat stau 12 ani de școală care înglobează zeci de miniștri ai Educației cu zeci de schimbări în sistem, diferite grade de complexitate ale subiectelor de la examen, contextele sociale și economice și, mai ales, bagajul de incertitudine constantă. Tabloul unei generații este influențat de un întreg context care determină reușitele sau eșecurile de la examenele finale. Am analizat toate aceste variabile împreună cu Briena Stoica, profesoară cu 20 de ani experiență în învățământ.

12.07.2023
Clasă

De ce mai studiază tinerii Limbi Clasice. „Trăim într-o lume în care reușitele vizibile în cea mai scurtă perioadă de timp primează”

de Antonia Pup

Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor. 

26.01.2022