Andra Parfene, 14 ani, a absolvit Școala Gimnazială ,,Alexandra Nechita” din Vaslui cu media 10. Printre pasiunile ei se numără literatura - scrisul și cititul, limbile străine, istoria, dar și fotografia, călătoriile. Este atrasă atât de partea umanistă, fiind olimpică la limba română și la limba franceză, cât și de domeniul științei, genetica în mod special. Își dorește să-și continue studiile la profilul științe ale naturii, urmărindu-și visul de a fi medic. Totuși, cărțile vor reprezenta întotdeauna o prelungire a inimii sale.
Un draft de proiect pentru planurile-cadru (scheletul de materii pe care le învață elevii) a fost publicat la începutul săptămânii de Edupedu. Discuțiile publice au alunecat repede spre ce ore dispar și de ce e important să rămână. La câteva ore după, Ministerul Educației a spus că nu este un document „asumat” și că de fapt, abia se află în procedura de a forma echipele pentru lucrul la alte planuri cadru. Fabiola Hosu, vicepreședintă a Coaliției pentru Educație, s-a uitat cu atenție la propunerile acelui proiect și a extras niște linii pozitive de care specialiștii ar trebui să țină cont atunci când schițează ce materii și câte ore trebuie să aibă în orar un licean.
„În primii cinci ani, copiii dobândesc, în medie, două treimi din capacitatea lor de învățare”, spune specialista în educație Helen O’Donoghue. Într-un interviu pentru Școala 9, aceasta explică de ce fără o educație timpurie adecvată, copiii se pot confrunta ulterior cu dificultăți de învățare și adaptare. Dă sfaturi părinților români și despre programul de somn al copilului, dietă și folosirea gadgeturilor.
În 1999 Liane Holliday Willey publica Pretending to Be Normal, o carte inspirată din propria experiență cu sindromul Asperger care face parte din multele manifestări ale autismului. Autoarea a scris cartea reflectând la copilăria ei, la felurile aparte de a reacționa, la „ciudățeniile”, idiosincraziile ei, dar și pentru a face loc unui dialog care pe vremea copilăriei ei nu exista. Autoarea se duce mult mai mult în timp, la sfârșitul anilor ’70 și întreaga decadă a anilor ’80 atunci când în Statele Unite unui copil ca ea, cu rezultate excepționale, bizareriile din comportament, stângăciile sociale erau mai puțin percepute ca fiind un semn al unei boli.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.