
Am terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Focusul meu a fost în special în domeniul educației, dar și drepturile omului și social.

Sunt învățătoare la clasa a II-a, într-o școală din Gârcini, Brașov. Localitate cu una dintre cele mai compacte comunități cu origini rome din Europa. Clasa a doua am început-o cu alfabetul. Doar în 11 dintre familiile elevilor mei există telefon mobil. Chiar și pentru cei care au, este inutil uneori, fiindcă nu există semnal peste tot. Jumătate dintre părinți sunt analfabeți și nu au cum să își ajute copiii la învățarea lecțiilor, online sau offline, iar mulți alții nu se descurcă să-i sprijine nici la exerciții din abecedar.
O primă variantă a Bibliotecii școlare virtuale trebuie să fie gata până în luna septembrie. Edulib este un proiect complex care se lasă așteptat încă din 2011, de când a fost prevăzut în Legea Educației. Platforma, un pas uriaș spre digitalizarea educației, va avea lecții interactive deocamdată doar pentru elevii de gimnaziu. În timp ce noi am început după 11 ani să lucrăm la un proiect pilot, Republica Moldova a avut nevoie de doar o lună de la închiderea școlilor, în primul an de pandemie COVID, ca să facă o bibliotecă digitală pentru clasele I-XII.
Profesorul de geografie Răzvan Vișan a pus acum un an bazele proiectului „Citește și Dăruiește”. Elevii de gimnaziu și liceu își completează într-un formular curiozitățile, apoi profesorul caută specialiștii potriviți care să le răspundă la întrebări. Până acum, copiii au vrut să afle mai multe despre schimbările climatice, despre ce ni se întâmplă după ce murim, dar și dacă există viață dincolo de Pământ. Evenimentele au avut loc în sate și orașe din Dâmbovița și Argeș, în unele dintre ele fiind chiar singura activitate extrașcolară.