Jurnalist specializat pe educație. A început să lucreze în redacția România libera în anii 2000. A fost apoi în redacțiile de la Adevărul, DIGI 24, HotNews.ro, unde a acoperit în principal subiectele legate de învățământul din România.
A trecut cu bine de-Al Doilea Război Mondial, de venirea comuniștilor la putere și de cei aproximativ 30 de miniștri ai educației și ale lor reforme, școala din Bădăcin, Sălaj, nu și-a mai deschis porțile din această toamnă. A fost construită de Iuliu Maniu acum 85 de ani, dar în ultimii mai funcționa doar cu învățământ primar. Nu mai sunt nici elevi, dar nici satul nu a reușit să-și adune voința ca să păstreze construcția în misiunea ei. La umbra marelui Maniu, o comunitate pare în continuare divizată de fantomele istoriei.
O nouă cercetare condusă de Universitatea din Leicester, Marea Britanie, arată că nu câștigurile anterioare îi fac pe oameni să trișeze ca să-și mențină statutul de învingător. Aceasta a fost descoperirea unui studiu de acum șase ani pe care l-au refăcut și contrazis. Ce îi face pe oameni să trișeze la teste, să-și plagieze lucrările sau să fure este modul în care se raportează la inegalitățile din societate. Cum au cercetat aceste comportamente?
Școala 9 a vorbit cu cinci tineri transgender despre cum au fost supuși bullyingului la școală sau în studenție. Poveștile lor sunt despre durerea de a fi neînțeles și judecat de către colegi sau profesori, dar și despre speranța că empatia și o mai bună informare sunt cele mai bune arme împotriva discriminării.