
Decupează, deconstruiește, construiește, reconstruiește, lipește, scanează și vrea să devină meșteră Taebo(bo).

Două psihologe explică pentru Școala 9 posibilele motive pentru care elevul de la Colegiul „Ion Creangă” din București, în vârstă de 16 ani, și-a atacat profesoara de japoneză (26 de ani) cu un cuțit, în timpul orelor de curs. De la „generația copiilor crescuți fără limite” până la „influența jocurilor online” și „dezechilibre emoționale”.
Anul 2023 s-a încheiat într-o notă cât de cât pozitivă: Guvernul a crescut bugetul alocat educației la 4,3% din PIB. Mai mult decât până acum, dar totuși, încă departe de ținta de 6% vehiculată de ani de zile. 2024 începe acum în cumpănă pentru sistemul de învățământ, cu schimbări ale schimbărilor, posibile modificări, amânări și promisiuni făcute și încălcate de autorități. Școala 9 vi le prezintă pe scurt.
Fiecare am făcut (credem noi) măcar o dată un set de analize medicale cu scopul de a ne evalua starea de sănătate. Acum, haideți să ne amintim cum am procedat. Am început să ne impunem, cu vreo două săptămâni înainte de controlul cu pricina, un stil de viață sănătos, am consumat mai puține grăsimi și glucide, am consumat legume și fructe, am mers pe jos cel puțin douăzeci de minute pe zi, pentru ca rezultatele analizelor să fie bune? Apoi, după ce analizele au revelat un indice glicemic sau nivel al colesterolului în parametri normali, am continuat cu modul de viață pre-analiză, nu? Știm, știm, răspunsul este negativ în ambele cazuri, fiindcă nu vrem să ne furăm singuri pălăria când vine vorba de sănătatea noastră. De ce însă, atunci când vine vorba de evaluarea nivelului de competențe al copiilor personali sau al elevilor noștri ne place să denaturăm rezultatele?