
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

David Stescu este elev, fotograf și călător. Băiatul de 16 ani care suferă de autism își spune povestea în primul episod din „Drumul către ceilalți”, documentar ce vrea să crească gradul de conștientizare a acestei tulburări care afectează mai mult de 25 de mii de români. În clasa a cincea, David a trebuit să fie transferat la o școală privată din cauza bullyingului la care era supus din partea colegilor. Părinții lui vor să arate că și persoanele cu autism pot avea o viață activă, dacă sunt susținute.
Este posibil ca persoanele care fac acte de bunătate aleatorii să nu recunoască pe deplin impactul comportamentului lor asupra altora, notează profesorul universitar Amit Kumar pentru revista Scientific American. Bunătatea poate avea consecințe pozitive neașteptate. Acum e și demonstrat științific.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.