
Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.

Am fost președinte al Consiliului Național al Elevilor timp de un an de zile, poziție din care am participat la nenumărate ședințe și dezbateri pe marginea proiectelor de structură a anului școlar. După 12 ani petrecuți în învățământul formal, am realizat că structura anului școlar trebuie să fie orientată spre învățare, nu către a păstra vacanțele cât mai lungi. România este în top trei țări cu cel mai mic număr de zile de școală din Europa.
Cu toate că în continuare se învață online în majoritatea universităților din Europa, reprezentanții birourilor de schimburi internaționale speră ca studenții care aleg să studieze peste hotare, cu puțin noroc, vor putea să meargă în persoană la cursuri din toamnă. Între timp, universitățile au venit cu programe adaptate perioadei, cum ar fi cele de consiliere psihologică și programe de ajutor financiar. În cadrul conferinței Eunic Mixers #9, reprezentanți din Germania, Austria și Belgia au vorbit despre oportunitățile din fiecare țară în parte și de ce studenții n-ar trebui să renunțe la visul lor de a studia peste hotare, nici măcar în pandemie.
Elevii și profesorii Școlii Gimnaziale pentru Deficienți de Vedere din București au pierdut, în ultimul an, toate activitățile care îi apropiau: muzica, excursiile, serbările, sportul și terapiile pentru independență. Dar și șansa să dezvolte proiecte noi cu elevii din școlile de masă. De la începutul lui mai, elevii nevăzători și-au recuperat vechea rutină, iar profesorii se gândesc cum să readucă treptat în viața lor bucuriile extrașcolare. Și cum să tipărească în continuare manuale în Braille, căci Guvernul nu le-a asigurat niciodată.