
Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.

Au trecut vreo 13 ani de când părinții le-au trimis într-un centru de plasament din Galați, își amintesc Miruna și Carmen. La 17 ani, adolescentele se întreabă cum va fi viața lor după ce vor ieși din sistemul de protecție socială. În toată această perioadă, s-au întâlnit cu mama lor, care n-a fost de acord ca gemenele să fie adoptate. „Când voiam să mergem acasă vara, ne lua. Am vrut să fim acolo, nu conta că nu aveam ce mânca”, ne-a povestit Miruna în tabăra Asociației Ajungem Mari pentru adolescenții din centre. La mai multe ateliere, tinerii au învățat despre emoții, relații și cum să-și gestioneze banii.
Comportamentul elevilor este „cu siguranță mai rău" după pandemie, a declarat pentru revista de opinii și cercetare Education Next, Mona Delahooke, psiholog pediatru. „Există încărcături de stres mult mai mari pe care profesorii și elevii le poartă cu ei". Ce metodele pentru gestionarea comportamentului neadecvat își fac loc la clasă?
Elevii care nu merg constant la ore vor avea rezultate mai slabe și riscă să fie exmatriculați, ori să renunțe singuri la școală. Dar absenteismul, fie el motivat sau nemotivat, are și efecte pe termen lung asupra copiilor, dincolo de pereții școlii, arată un nou studiu făcut de Universitatea Strathclyde din Marea Britanie: elevii care absentează des nu-și dezvoltă suficient abilitățile sociale și de comunicare, au șanse mai mici să obțină o calificare și să se angajeze și au salarii mai mici.