Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
Pe Daniela Elena Ionele, profesoară la Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian” din Agnita, Sibiu, eșecurile au adus-o la catedra de astăzi. A picat admiterea la liceu și apoi la facultatea pe care și-o dorea. Însă nu regretă niciun pas de până acum. Coordonează proiecte Erasmus+ prin care elevii ei au putut să facă practică în Spania și Portugalia, iar anul acesta a devenit Profesor Merito, distincție oferită celor mai creative cadre didactice din țară. Dincolo de cum să lucreze la mașina de cusut, le explică elevilor de la școala profesională a liceului că n-au de ce „să se simtă mici” că învață aici.
Copiii dintr-o tabără de refugiați din Irak și-au dezvoltat competențe digitale, folosind doar telefonul, înainte ca toată planeta să treacă la învățarea online din cauza pandemiei. Anglia încearcă să găsească alte metode de testare a liceenilor pentru a înlocui examenele oficiale care au fost anulate de criza COVID. Australia nu are suficiente educatoare, iar psihologii din SUA avertizează că și adolescenții pot avea depresie sezonieră.
Andreea Ionescu, una dintre fondatoarele grupului civic „Părinții cer schimbare”, și psiholoaga Keren Rosner au explicat, într-o discuție cu Școala 9, de ce se simt copiii atrași de jocuri popularizate de TikTok. În ultima vreme, a făcut victime provocarea „Moneda rusească” prin care copiii ajung să se lovească și să se întreacă în vânătăi. De-a lungul timpului au mai existat jocuri pe rețelele sociale care au dus la accidentări grave, iar TikTok urmează să adopte noi reglementări care să le limiteze.