
Claudia Goga este profesor psihopedagog în Cluj-Napoca din anul 1995, prima promoție de psihopedagogi de după Revoluție. A lucrat 3 ani în SUA ca profesor de educație specială. Scrie poezii pentru copii, a tipărit deja trei volume cu poezii pentru copii și una de exerciții gramaticale pentru elevi de clasa a doua. Împreună cu două prietene a dezvoltat, în timpul pandemiei, blogul cu resurse pentru cadre didactice https://teachers-make.com, pe care postează zilnic activități pentru școlari mici sau/și pentru copii cu cerințe educaționale speciale.

Cei care lucrează în sistemul educațional știu că începând cu luna martie începe tăvălugul de evenimente specifice vieții școlii: simularea examenelor naționale, olimpiade, evaluarea la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, mișcarea personalului didactic. Și da, să nu uităm, înscrierea copiilor în clasa pregătitoare.
Câți elevi au curajul să vorbească în fața unei camere de filmat profesionale? Au făcut-o 11 copii de la Școala Gimnazială Nr.1 din comuna Sohatu, Călărași. Împreună cu un profesor de istorie și cu o regizoare de documentare din București au filmat, pe înțelesul tuturor, zece lecții de istorie, între altele, despre cum trăiau oamenii în Orientul Antic, adică acum vreo 5000 de ani. Nu sunt doar lecții de la școală pentru elevii participanți, ci și de viață. Dovada că au abilități la care nici nu s-au gândit vreodată. S-a mai deschis o mică poartă într-unul dintre județele sărace ale țării, unde în 2021 au promovat Evaluarea Națională numai 65% dintre elevi.
Vi s-a întâmplat vreodată să citiți o carte sau să urmăriți un film și brusc să exclamați: „Doamne, în tot acest construct ficțional este o metaforă a școlii!”? Nouă da. Și unul dintre filmele care ne-au provocat la o astfel de lectură este Casa norvegiană (Der norske hus, 2017, Norvegia, regia Jan Vardøen - Netflix), poate cu atât mai mult cu cât mai sunt câteva zile până la începerea unui nou an școlar și avem tendința de a ne obișnui privirea cu lentilele progresive ale universului educațional.