
Cristian Neagoe a studiat filosofie la Universitatea din București. Acum dă voce copacilor și vieții sălbatice ca ofițer de presă Greenpeace România.

După ce împlinesc 16 ani și intră în penultimul an de liceu, elevii din Marea Britanie își pot alege câteva materii pe care să le aprofundeze. La fel ca adolescenții români axați pe filologie, englezii care se hotărăsc pentru științe umaniste și alte specializări nu mai învață matematică. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, consideră, însă, că e important ca toți elevii să-și dezvolte competențele matematice de bază până la absolvirea liceului. Prim-ministrul încă nu are un plan concret, scrie BBC, iar el va trebui să țină cont și de vocile critice, care atrag atenția că nu ar exista suficienți profesori pentru această materie.
Să raporteze numărul la cantitate, să numere în concentrul 0-3, să învețe cuvinte noi, să le conștientizeze înțelesul și să le utilize în contexte diferite și adecvate, să poată fi atenți la activități timp de 15-20 de minute, să cunoască părțile corpului uman și anumite caracteristici ale anotimpurilor. Sunt o parte dintre achizițiile pe care trebuie să și le însușească un copil la finalul grupei mici la grădiniță. Ema Tănase, profesor pentru învățământul preșcolar, le spune părinților ce trebuie să urmărească la copiii lor pe parcursului primului an de grădiniță.
Profesorii și învățătorii simt că rezistența elevilor pentru a parcurge un text a scăzut semnificativ în ultimii 4 ani, arată un sondaj realizat la finalul anului trecut de publicația americană de educație EdWeek. Deși cercetarea nu răspunde și la întrebarea „de ce?”, vinovate, cel mai probabil, cred specialiștii din educație, sunt pandemia de COVID-19 și dispozitivele tehnologice care concurează pentru atenția elevilor. Cu un attention span al copiilor din ce în ce mai scăzut, profesorii simt că a devenit o provocare să-i mențină implicați în lectură o perioadă mai mare de timp. Care sunt soluțiile?