reporter

Cristina Radu

A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. Din 2018 învață să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre mediu și animale, și acoperă domeniul administrației publice locale. Îi place Harry Potter, are doi motani răsfățați și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

„Să lăsăm pudoarea deoparte, avem mame la 11 ani”. Părinții și educația sexuală în școli

de Cristina Radu

În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.

28.11.2023

ANALIZĂ. 2% dintre bursele de merit merg către elevii sub 5. De ce nu bursele sunt problema? O altă perspectivă despre meritocrație

de Cristina Radu

Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?

06.11.2023

Profesorii și cardurile de 1.500 de lei, între „Nu înțeleg de ce nu ne putem cumpăra un telefon” și „Suntem o breaslă de nemulțumiți”

de Cristina Radu, Andreea Archip

Cardurile pentru prima de cariera didactică au început să fie trimise cadrelor didactice luna asta și au rămas, deocamdată, goale, până când vor ajunge la toți profesorii. Ce se poate cumpăra cu ele e în continuare înconjurat de un nor de ceață și nici dascălii, nici comercianții nu înțeleg în totalitate pe ce pot fi cheltuiți cei 1.500 de lei. Mai mult, pe lista cu firme s-au strecurat și afaceri cu haine, farmacii și o măcelărie. Unii profesori sunt, totuși, optimiști cu privire la aceste carduri, pe care le văd ca pe un avantaj în acoperirea unor cheltuieli necesare.

31.10.2023

Elevii primesc până la 5.000 de notificări pe telefon zilnic

de Cristina Radu

Smartphone-ul este un companion permanent pentru adolescenți, iar bâzâitul constant al notificărilor din aplicațiile de socializare și jocuri îi încurajează pe aceștia să-și verifice telefonul atât de des încât ajung să-l folosească până la 16 ore pe zi. Într-o zi obișnuită, jumătate dintre copii primesc 237 de notificări, un sfert dintre ele în timpul orelor de școală, arată o cercetare recentă. Unii primesc până la 5.000 de notificări în 24 de ore.

25.10.2023

„Suntem mai orientați spre protest, spre a schimba ceva, pe când generațiile din urmă s-au obișnuit cu ideea”. Patru liceeni explică de ce luptă să salveze planeta

de Cristina Radu, Eli Driu (foto)

Trei sferturi dintre adolescenți și tineri sunt preocupați de schimbările climatice, poluare și în general de problemele de mediu, arată zeci de studii făcute în diferite state, inclusiv în România. Asta pentru că au conștientizat că ei vor prinde în viitor cele mai urâte efecte ale lor. Școala 9 a vorbit cu patru liceeni implicați în acțiuni de protejare a mediului despre ce îi mână pe ei în a face parte dintr-o mișcare globală a tinerelor generații, dar și despre eco-anxietate, un concept nou, dar tot mai comun, care descrie teama de un viitor poluat.

24.10.2023

Două eleve au creat un club de lectură bazat pe lista de cărți a lui Rory Gilmore. „Lectura obligatorie de la școală este misogină”

de Bianca Trandafir, Cristina Radu

Bianca Mirică și Crina Dinu, amândouă în vârstă de 17 ani, eleve la mate-info, s-au întâlnit într-o zi pe Zoom și au decis să fondeze The Rory Bookshelf, un club de lectură ce poartă numele lui Rory Gilmore, din serialul „Gilmore Girls”. Bianca și Crina au adunat deja în jurul lor câteva zeci de tineri pasionați, ca ele, de citit, cu care se văd ocazional online ca să vorbească despre cărți, și au organizat, în septembrie, prima conferință a clubului. Atât ele, cât și două tinere scriitoare oferă, prin Școala 9, câteva recomandări de cărți ce au ca temă principală educația.

21.10.2023

Alte articole

Laborator

Futurologul care și-a implantat cipuri în corp: „Copiii sunt educați pentru meserii care în următorii 10 ani vor dispărea”

de Ionuț Fantaziu

Olandezul Richard van Hooijdonk este unul dintre cei mai apreciați futurologi din lume. Analizele și sfaturile sale în ceea ce privește schimbările pe care le va aduce în viitor tehnologia în domeniul afacerilor și în viața de zi cu zi sunt căutate de marile companii internaționale, dar și de instituții de stat. Într-o discuție cu Școala 9, futurologul și-a expus îngrijorările cu privire la felul cum se face educație astăzi.

18.10.2022

Cancelarie

PORTRET| Lăcrămioara Bozieru: „Sunt un profesor ca oricare alt profesor”

de Adriana Moscu. Fotografii de Matei L. Buță

Are 52 de ani. Pe 25 dintre ei i-a petrecut la catedră. Are tatuaje. Multe tatuaje. „Ce fel de profesor sunteți dumneavoastră cu tatuajele astea?”, a întrebat-o cândva un părinte. „De engleză”, a venit, firesc, răspunsul.

11.06.2020

Cancelarie

Profesorul universitar Marian Popescu, despre fenomenul plagiatului: „Nu e nevoie să te invadeze Moscova. O faci tu, contribuind la devalorizarea școlii”

de Ada Constanda

Marian Popescu este fondatorul Centrului pentru Integritate al Universității din București și expert al unui institut de cercetare a fraudei și plagiatului academic de la Geneva. Profesorul a fost și cel care a condus comisia de la Universitatea din București care a demonstrat plagiatul fostului premier Victor Ponta. Într-un interviu pentru Școala 9, profesorul face o analiză a fenomenului plagiatului de la noi, boală veche și departe de a fi vindecată. Un motiv posibil al celor care fentează sistemul: „pentru că nu mai cred în valorile compromise de școală”.

31.01.2022

Editorial

Școala9

reporter

Cristina Radu

„Să lăsăm pudoarea deoparte, avem mame la 11 ani”. Părinții și educația sexuală în școli

ANALIZĂ. 2% dintre bursele de merit merg către elevii sub 5. De ce nu bursele sunt problema? O altă perspectivă despre meritocrație

Profesorii și cardurile de 1.500 de lei, între „Nu înțeleg de ce nu ne putem cumpăra un telefon” și „Suntem o breaslă de nemulțumiți”

Elevii primesc până la 5.000 de notificări pe telefon zilnic

„Suntem mai orientați spre protest, spre a schimba ceva, pe când generațiile din urmă s-au obișnuit cu ideea”. Patru liceeni explică de ce luptă să salveze planeta

Două eleve au creat un club de lectură bazat pe lista de cărți a lui Rory Gilmore. „Lectura obligatorie de la școală este misogină”

Alte articole

Laborator

Futurologul care și-a implantat cipuri în corp: „Copiii sunt educați pentru meserii care în următorii 10 ani vor dispărea”

Cancelarie

PORTRET| Lăcrămioara Bozieru: „Sunt un profesor ca oricare alt profesor”

Cancelarie

Profesorul universitar Marian Popescu, despre fenomenul plagiatului: „Nu e nevoie să te invadeze Moscova. O faci tu, contribuind la devalorizarea școlii”

Editorial

Școala9

Social

Legal