19 ani, elevă. Simte mai mult de-o grămadă și caută să înțeleagă cum se întâmplă lumea. De acolo decurge restul.
Dezbaterile pro și contra folosirii mobilelor în instituțiile de învățământ preuniversitar continuă în întreaga lume. În Franța, de exemplu, acestea sunt interzise în timpul orelor de curs. O cercetare publicată de site-ul australian The Conversation arată, însă, că telefonul mobil poate însemna mai mult pentru un elev decât o metodă ușoară de distragere a atenției: îl poate ajuta să dobândească abilități noi.
Vi s-a întâmplat vreodată să citiți o carte sau să urmăriți un film și brusc să exclamați: „Doamne, în tot acest construct ficțional este o metaforă a școlii!”? Nouă da. Și unul dintre filmele care ne-au provocat la o astfel de lectură este Casa norvegiană (Der norske hus, 2017, Norvegia, regia Jan Vardøen - Netflix), poate cu atât mai mult cu cât mai sunt câteva zile până la începerea unui nou an școlar și avem tendința de a ne obișnui privirea cu lentilele progresive ale universului educațional.
Împreună cu elevii ei de la Palatul Copiilor Tulcea, Laura Felea sorta acum un an donațiile pentru refugiații ucraineni și le găsea cazare. Abia începuse războiul din Ucraina. Directoarea s-a grăbit să ajungă cu liceenii în Vama Isaccea, să ajute. Este una dintre lecțiile despre empatie pe care le-a predat la fața locului. De când e directoare, Laura a înțeles, de pildă, că nu toți copiii au cum să vină la oraș, la atelierele Palatului, de aceea, trimite profesori și în școlile din rural.