
Învață să cunoască oameni și să scrie din 2016. A lucrat la Realitatea TV, Adevărul și Libertatea, unde este reporter și acum.

Pandemia de COVID - 19 provoacă îngrijorări la nivelul întregii planete, din cauză că numărul de șomeri sub 25 de ani este în creștere. În SUA, tot mai multe școli organizează cursurile în parcuri sau în parcări ca să protejeze copiii de riscurile infectării cu virusul SARS-CoV-2. Germania, Austria și Canada vin în sprijinul familiilor cu copii mici. În Jaisalmer, unul dintre cele mai sărace orașe din India, va fi construită prima școală de fete, iar Egipt vrea să construiască 52 de universități până în 2032.
Între 600 de mii și un milion de copii n-au avut acces la școala online în ultimul an din cauza lipsei de echipamente sau de semnal la internet. Printre ei se află și Răzvan Murgu, un băiat de 15 ani, care locuiește în satul Hermeziu, județul Iași, la câțiva kilometri de Prut. Băiatul nu are garanția că va avea bani să meargă la liceu în Iași, dar continuă școala. Chiar dacă este unul dintre cei mai buni din clasa lui, merge și la orele remediale. 80% dintre elevii școlii sale frecventează astfel de cursuri pentru remedierea pierderilor de învățare din timpul pandemiei.
Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.