
George Herlaș este student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și s-a alăturat echipei Școala 9 pentru că spune „da" oricărei provocări. Prin jurnalism, vede o misiune de a aduce valoare cititorilor și întregii comunități.

Tăcerea președintelui Klaus Iohannis din ultima săptămână este inexplicabilă, cu atât mai mult cu cât acestea au marcat o întoarcere la 180 de grade a setului de principii care a stat la baza elaborării proiectului prezidențial România Educată, în baza căruia profesorul de fizică a obținut un nou mandat de președinte. Se va limita președintele la un mesaj formal pentru elevi și profesori în prima zi de școală?
După un an de discuții și două luni de întâlniri și dezbateri cu profesori, elevi, părinți, culte religioase și minister, proiectele de legi ale educației sunt gata. Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților a aprobat marți, 2 mai, raportul pe învățământ universitar, după ce cu o săptămână în urmă, l-a aprobat pe cel pentru preuniversitar. Proiectele urmează să intre în plenul Camerei pentru vot și apoi intră în dezbaterile Senatului care este cameră decizională. Școala 9 vă prezintă cele mai dezbătute puncte din lege. Parlamentarii au votat reguli noi de organizare a școlilor și liceelor, sancțiuni mai dure pentru elevi și modificări la Bacalaureat.
Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.