
Scrie, filmează, desenează grafice și mănâncă baghete la un master de Jurnalism și Economie la Sciences Po Paris.

Cei mai mulți elevi se simt extenuați și spun că în acest an școlar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, arată studii recente. Părinții reclamă o exigență crescută a profesorilor după ce elevii s-au întors fizic la școală. Expertul în educație Ovidiu Pânișoară și psihologul Mircea Dragu explică pentru Școala 9 că stresul indus de pandemie i-a afectat pe elevi și pe profesori deopotrivă. Important este, spun specialiștii, ca aceștia să nu se situeze pe poziții opuse, ci să se ajute reciproc.
În Europa, sunt doar nouă alte țări în care profesorii câștigă mai puțin decât cei din România. Chiar dacă nu sunt tocmai în coadă, cadrele didactice de la noi câștigă mult mai puțin decât țările din vârful ierarhiei, Liechtenstein, Elveția și Luxemburg. În aceste țări un profesor începător câștigă de cinci ori mai mult decât unul cu experiență din România, care are toate gradele didactice.
În luna mai am lansat campania „Good prof, bad prof” în care invitam profesori, elevi și persoane publice să facă portretul unui profesor „good” și al unuia „bad”. Niciun univers, nici cel al școlii, nu poate fi creionat doar în „alb/negru”, însă am vrut să lansăm o temă de discuție, să etalăm bune practici și profiluri luminoase din educație, la fel cum comportamentele „așa nu” pot fi o lecție prețioasă, mai ales dacă nu sunt alterate de discurs moralizator. În acest episod, prezentăm relatările a doi dintre cititorii care ne-au scris, inspirați de campania noastră. Iată poveștile din școală scrise de scriitoarea Luminița Aldea și profesoara Claudia Goga.