Este part-time ilustratoare, part-time profesoară la Colegiul de Arte „Carmen Sylva” din Ploiești. Desenează mult și visează să deseneze și mai mult. O găsiți aici.
Ca parte a reflexelor psihologice umane, amintirile neplăcute amprentează incomparabil mai puternic memoria decât cele care pot fi valorizate ca fiind pozitive. Amintirea primei note de 4, de pildă, întrece cu mult în cele mai multe cazuri felul în care şi-a păstrat prospeţimea în memorie prima notă de 10. Motivul pentru care se întâmplă aceasta este în raport cu mai mulţi factori, care ţin de familie, de mediu şi de aşteptări personale. Le discută pe rând psihologul Călin H. Bârleanu și psihoterapeutul Alina Ciupercovici.
Peste 44% dintre români spun că au citit o carte în ultimul an, potrivit Barometrului Actualității Românești realizat în 2019. Ca la orice obicei sănătos, și în cazul cititului, cu cât e deprins mai din timp, cu atât mai bine, cred cei mai tineri dintre pasionații de lectură. Trei eleve care au descoperit lectura în gimnaziu povestesc ce cărți le-au făcut cititoare înrăite, fac recomandări de lectură pentru cei de vârsta lor și explică de ce nu le plac cărțile din listele obligatorii primite de la școală.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
