Profesor de Psihopedagogie Specială la Şcoala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din Bucureşti, din anul 2010. A obținut titlul de profesor MERITO în 2018. Este formator acreditat, trainer în cadrul Finnish Teacher Training. Lucrează de peste 10 ani în învăţământul special spune despre această profesie că i se potriveste foarte bine.
Coronițe, școli bune, școli rele, olimpiade și podiumuri - acestea sunt câteva dintre subiectele care au epuizat universul discursiv privind viitorul (și prezentul) politicilor educaționale de la noi, în aceste zile toride. Elevii, studenții și profesorii au intrat în vacanță, la fel și Ministerul Educației, se pare, fiindcă întârzie cu succes implementarea unor reforme prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Patru jaloane avea de îndeplinit Ministerul din componenta dedicată „României Educate”: primele trei vizau învățământul preuniversitar și nu au fost îndeplinite. A intrat în linie dreaptă doar angajamentul care viza universitățile.
Două psihologe explică pentru Școala 9 posibilele motive pentru care elevul de la Colegiul „Ion Creangă” din București, în vârstă de 16 ani, și-a atacat profesoara de japoneză (26 de ani) cu un cuțit, în timpul orelor de curs. De la „generația copiilor crescuți fără limite” până la „influența jocurilor online” și „dezechilibre emoționale”.
Pot profesorii să se abată de la ceea ce spune programa școlară că pot preda doar pentru că „elevii ei sunt fericiți atunci când îi învață lucruri noi”? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș deschid această dezbatere și vin cu șapte argumente care susțin că este importantă urmarea programei pentru a asigura coerență și unitate în învățare.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.