Cum a gestionat Maria Pepine, 30 de ani, prima interacțiune a copilului ei cu sistemul educațional german.
Născut în România, însă emigrat în Israel cu familia de la vârsta de doi ani, Andrei Marin a parcurs toate etapele educației sale preuniversitare, începând cu grădinița și până la liceu, acolo. S-a repatriat în 2020, iar acum este student la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Andrei ne-a povestit despre materiile pe care le-a studiat în Israel, despre structura examenelor, despre relația profesor-elev, dar și despre modul în care a reușit să își păstreze conștiința identității românești pe parcursul celor 20 de ani petrecuți departe de țară.
Din cei peste 192.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în septembrie 2014, 154.600 au ajuns la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională anul acesta. 38.000 de copii, așadar, nu apar în statisticile oficiale, un oraș cât Bragadiru - Ilfov sau Mediaș - Sibiu. Rapoartele anuale privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd din fiecare generație. Ministerul Educației spune că diferența vine, în mare, din numărul de copii rămași repetenți, olimpici sau cu cerințe speciale care nu sunt obligați să susțină examenele. Specialiștii în educație consultați de Școala 9 atrag însă atenția că această explicație e incompletă, iar fenomenul „pierderii pe drum” a elevilor trebuie privit din mai multe unghiuri.