Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Ramona și Andreea Lupău, două surori gemene din județul Vaslui, au luat peste 9.50 la examenul de bacalaureat. Sprijinite de programul „Vreau în clasa a 9-a” al Fundației World Vision Romania, cele două fete s-au obișnuit să studieze intens în toți anii de școală, ca să ia examenele cu note mari și să intre la facultățile visate, dar și ca să fie mândria părinților plecați la muncă în străinătate.
Sute de mii de ucraineni sunt astăzi refugiați în propria țară. În Odesa, au ajuns mulți din orașele distruse de bombardamente, locuitorii s-au mobilizat ca să-i ajute cu alimente, haine și adăpost. Școala 9 a fost la un centru umanitar din Odesa, amenajat într-un fost liceu, unde zilnic vin câte 500 de oameni. Oksana ne-a fost ghid pe holurile pline de cutii, unde în urmă cu nouă luni se perindau elevi în pauză.