Categorie

Cancelarie

Cu și despre profesori, cu sau fără catedră și catalog.

Era mai bun învățământul în comunism? Istoricul Dan Lazăr, despre mitul că se făcea școală mai bună „pe vremuri”

Profesor de istorie și conferențiar doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Dan Lazăr, a făcut o analiză a învățământului din perioada comunistă. El însuși a început facultatea în comunism și absolvit-o în democrație. Dan Lazăr este și doctor în Istorie contemporană și cercetător acreditat al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Se ferește să tragă o concluzie în alb sau negru la întrebarea „a fost școala de mai bună calitate pe vremuri?” Fiindcă nu ar reprezenta „un adevăr convenabil majorității”. Și totuși, ce-a fost bun și ce nu?

11.09.2021

Învățător cu 12 ani experiență, șofer în Portugalia: „Am plecat cu inima ruptă din cauza umilinței și sărăciei”

de Andreea Archip

Armand Giurea a decis în urmă cu o lună să plece din țară, după 12 ani de profesorat. Spune că are în continuare o pasiune mistuitoare pentru munca la catedră, dar România l-a umilit prea mult ca să continue. Împrumuta bani în continuare de la părinți ca să supraviețuiască, și ei profesori. Decizia recentă a guvernului de a nu mări salariile profesorilor i-a dovedit din nou că emigrarea a fost decizia corectă. „Vreau să văd și eu cum e să ai bani”, spune tânărul despre ce-și dorește în perioada următoare. Armand a povestit pentru Școala 9 despre durerea de a nu putea să practice profesia pe care o iubește și despre cum vede el reformarea sistemului.

04.09.2021

Editorial. Note bune, note proaste

De Monica Halaszi și Horia Corcheș

Vi s-a întâmplat vreodată să vă gândiți că într-o anumită situație v-ați purtat de nota 4? Sau de nota 8? Sau de nota 10, caz fericit? Poate ați mers la un interviu, aveați totul bine gândit, erați siguri sau sigure pe voi, dar după încheiere, v-ați spus: Doamne, ce prost m-am descurcat! Apoi, surpriză, rezultatul să fie pozitiv, mai presus decât așteptările voastre. Poate, din contră, ați avut o discuție cu cineva, pentru care v-ați pregătit emoțional. Aveați de clarificat niște lucruri care țineau de raportul dintre voi, raport care, cu siguranță, era o sumă de interacțiuni, un întreg de acumulări, în timp.

01.09.2021

Cătălin Frâncu, fondatorul Dexonline: „Manifestarea finală a sistemului e că formează vârfuri și o pătură de plebe săracă”

de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu

Cătălin Frâncu este fondatorul Dexonline.ro și de doi ani a pus pe picioare platforma civică Dignitas, pe care și-o dorește „o oglindă a minciunilor pe care le-au spus politicienii, a promisiunilor făcute și neîndeplinite, a răzgândirilor”. Un site care să te trimită la vot mai informat. Cătălin a terminat Massachusetts Institute of Technology, cea mai bună universitate din lume în topurile internaționale, apoi a lucrat patru ani la Google, ca în 2009 să decidă să revină acasă și să se dedice proiectelor pe sufletul lui. Astăzi nu mai folosește nicio rețea de socializare. Într-un interviu pentru Școala 9, Cătălin Frâncu vorbește despre puterea tehnologiei, cum ne modelează ea gândirea și cum putem să ne păzim de asta. Inginerul software face și o analiză a predării științelor exacte și povestește deschis despre călătoria sa de la creștin practicant la ateu.

31.08.2021

Good prof, bad prof. Despre oamenii care lasă urme în noi. Bune/rele

de Monica Halaszi. Ilustrație de Alina Marinescu

D.P. Așa obișnuia să semneze articolele pe care le publica în ceea ce era, în anii ‘80, revista școlii. Revistă e impropriu spus, dar nici avizier nu poate fi numit acel panou din PAL prins de peretele de la parterul liceului, care își schimba înfățișarea săptămânal și pentru care scria el și elevii deopotrivă. Hai să-i spunem revistă-hibrid, fiindcă avea conținutul unei reviste, dar aspectul unui avizier.

27.08.2021

Un medic român câștigă jumătate față de unul din Germania. Un profesor de la noi ia de șase ori mai puțin decât un cadru didactic neamț

de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu

Salariile profesorilor români ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 septembrie, doar că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că acest lucru nu se va întâmpla. Cadrele didactice așteaptă mărirea cu sume între 250 și 500 de lei încă de anul trecut. Liderii sindicali din învățământ cer un răspuns ferm din partea guvernanților, tăcerea lor fiind considerată „o invitație la declanșarea acțiunilor de protest”. Școala 9 a făcut o comparație a salariilor din învățământ în Europa, dar s-a uitat și la cât câștigă medicii din Germania, Marea Britanie și Franța. În timp ce doctorii români câștigă aproape jumătate față de cei din aceste țări, profesorii români abia dacă ajung să ia 16% din cât primesc omologii lor.

25.08.2021

Alte articole

Clasă

Alfabetul nu se învață online. Nu într-o comunitate fără semnal la telefon

de Florentina Tituleac

Sunt învățătoare la clasa a II-a, într-o școală din Gârcini, Brașov. Localitate cu una dintre cele mai compacte comunități cu origini rome din Europa. Clasa a doua am început-o cu alfabetul. Doar în 11 dintre familiile elevilor mei există telefon mobil. Chiar și pentru cei care au, este inutil uneori, fiindcă nu există semnal peste tot. Jumătate dintre părinți sunt analfabeți și nu au cum să își ajute copiii la învățarea lecțiilor, online sau offline, iar mulți alții nu se descurcă să-i sprijine nici la exerciții din abecedar.

07.11.2020

Laborator

Ajutor, sunt mamă adolescentă!

de Nicoleta Rădăcină, fotografii de Cătălin Georgescu

Am fost la un spectacol de teatru despre mame adolescente și n-am știut să spun ce-aș face dacă aș fi în locul lor.

21.08.2018

Laborator

Logopedul Andreea Năstase, despre motivele dificultăților de vorbire la copii: „Părinți hiperprotectori și accesul îndelungat la ecrane la vârste fragede”

de Ema Tănase

Un copil de 2 ani nu înțelege ce i se comunică sau se exprimă în majoritatea timpului cu ajutorul limbajului gestual. Nu se înțelege nimic din exprimarea unui copil de 3 ani. Un copil de 5 ani se bâlbâie, unul de 8 confundă literele și scrisul este dezordonat. Toate sunt situații necesită intervenția unui logoped. Într-un interviu pentru Școala 9, logopedul ieșean Andreea Năstase, a explicat ce înseamnă munca sa și de ce numărul celor care calcă pragul cabinetului ei a crescut în ultimii ani.

25.09.2021

Editorial

Școala9

Categorie

Cancelarie

Era mai bun învățământul în comunism? Istoricul Dan Lazăr, despre mitul că se făcea școală mai bună „pe vremuri”

Învățător cu 12 ani experiență, șofer în Portugalia: „Am plecat cu inima ruptă din cauza umilinței și sărăciei”

Editorial. Note bune, note proaste

Cătălin Frâncu, fondatorul Dexonline: „Manifestarea finală a sistemului e că formează vârfuri și o pătură de plebe săracă”

Good prof, bad prof. Despre oamenii care lasă urme în noi. Bune/rele

Un medic român câștigă jumătate față de unul din Germania. Un profesor de la noi ia de șase ori mai puțin decât un cadru didactic neamț

Alte articole

Clasă

Alfabetul nu se învață online. Nu într-o comunitate fără semnal la telefon

Laborator

Ajutor, sunt mamă adolescentă!

Laborator

Logopedul Andreea Năstase, despre motivele dificultăților de vorbire la copii: „Părinți hiperprotectori și accesul îndelungat la ecrane la vârste fragede”

Editorial

Școala9

Social

Legal