Din 2027, bacalaureatul ar trebui să aibă o nouă structură iar limba română nu ar mai fi o probă separată în cadrul acestui examen. Propunerea din noua lege a educației este contestată de Asociația profesorilor de limba și literatura română ⹂Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) care explică într-un comunicat de presă cum modificările „vor determina un regres”. Legea este în dezbatere publică până pe 24 august.
Potrivit unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), părinții vor ca școala să-i facă pe copii respectuoși, disciplinați și studioși, iar creativitatea și independența sunt mai puțin importante pentru ei. Domnica Petrovai, psihoterapeut și psiholog clinician, ne explică de ce și vorbește, în interviul pentru Școala 9, despre așteptările de la elevi ale părinților și profesorilor și despre experiențele și emoțiile care complică relațiile dintre adulți și copii.
Controversata propunere din proiectul inițial România Educată privind înființarea unor ,,colegii universitare” în care să se poată înrola elevii care nu au luat Bacalaureat a fost criticată de universitarii noștri. Ulterior, președintele României a revenit asupra propunerii, oferind clarificări suplimentare: nu e vorba despre colegii universitare, deși ele vor fi arondate universităților, ci de colegii terțiare non-universitare, care funcționează și în prezent pe lângă o serie de universități din România. Părăsim preț de un text reforma educațională de azi, pentru a merge în secolul al XVII-lea când, în Moldova, Vasile Lupu înființa Colegiul vasilian.