În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.
Accesul la educație în vremea COVID-19 este principala preocupare a țărilor lumii. De exemplu, în Nigeria, unde mai multe familii au telefoane decât televizoare și radio, ministerul s-a ocupat să dezvolte lecții pentru mobil pe care să le acceseze oricând. Preocupați de examenele de anul viitor, elevii din Marea Britanie au promisiunea că evaluatorii vor fi indulgenți. În acest timp, Arabia Saudită se lucrează să introducă examene de final de liceu online. În Spania continuă disputa cu privire la școlile care au în continuare clase separate pentru fete și băieți.
Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), care coordonează activitatea consilierilor școlari și logopezilor, ar urma să fie desființate, potrivit noii legi a educației aflată în dezbatere publică. Rolul acestor instituții va fi preluat de direcțiile județene, noile structuri ce vor lua locul inspectoratelor școlare. Consilierii școlari ar urma să fie angajați direct de către școli, dar asta ar putea să creeze un climat de tensiune în instituții, cred aceștia.Schimbările ridică multe semne de întrebare în rândul specialiștilor care au inițiat și o petiție în acest sens. Într-un dialog cu Școala 9, doi consilieri școlari explică de ce au nevoie să rămână independenți de managementul școlilor.