Scriitorii, majoritatea creștini, nu sunt niște oameni castrați sau care își ignoră sexul, subliniază profesoara de limba franceză Eleonora Fojică. Și dă exemplul nuvelei „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici. Dacă profesorii de limba română nu ar mai trage o perdea pudibondă peste modul cum își predau materia, nu numai că ar forma o generație mai dezinhibată și cu spirit critic, dar le-ar deschide elevilor și apetitul pentru marea literatură, crede profesoara. Autoarea construiește, pas cu pas, o pledoarie solidă pentru introducerea orelor de educație sexuală în școli.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Profesorii organizației Teach for Ukraine au făcut traininguri cu psihologi, ca să învețe cum să lucreze cu elevi traumatizați în vremea războiului și cum să facă față propriilor suferințe. În primele săptămâni de război au pierdut-o pe o colegă de 21 de ani într-un atac din nord-estul țării. Construiesc, virtual deocamdată, pentru că predau online, o școală sensibilă la traumă. Am vorbit cu două profesoare și cu CEO-ul organizației despre cum își continuă activitatea și despre cum s-au transformat elevii în ultimele luni.