
Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.

21% dintre cei care fac parte din Generația Z spun că o conversație online poate fi considerată „a date”. Pentru nativii digital, multe relații se leagă astăzi, online. Și multe dintre ele se sting tot în bezna Internetului. Fără explicații. De ce se întâmpla așa? O explorare a fenomenului ghosting și a relațiilor care încep cu haha, like și love și se încheie cu block.
Peste 700 de profesori de informatică cer Ministerului Educației să introducă în programa școlară de liceu ore de programare elementară și algoritmi, la toate clasele, indiferent de profil. Toții elevi au nevoie de cunoștințe de bază în programare, spune pentru Școala 9 profesorul Emil Onea, vicepreședintele Uniunii Profesorilor de Informatică din România (UPIR). Reprezentanții elevilor și un consilier școlar din București sunt de altă părere.
Mai bine de jumătate dintre românce aveau între 12 și 18 ani când au fost prima dată agresate pe stradă, iar cele mai dese forme de hărțuire cu care se confruntă tinerele sunt fluieratul, claxonatul și atingerile nedorite, arată o cercetare din 2017. Deși este interzisă prin lege de aproape trei ani și se pedepsește cu amendă de până la 10.000 de lei, hărțuirea stradală este încă un subiect prea puțin discutat. În lipsa informării și a educației pe această temă, de multe ori victimele nici nu realizează că remarcile cu tentă sexuală sunt agresiuni, iar agresorii nu își dau seama că ceea ce fac este greșit, avertizează specialiștii.