
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

În toate țările lumii, cu fiecare zi, se ajustează măsurile anti-COVID din școli: în Marea Britanie se interzic vizierele și se impun măștile peste tot, în timp ce în Republica Moldova distanțarea socială scade de la 1,5 metri la un metru. Există și vești care trec de obsesia momentului, cum ar fi protestul curajos al elevilor din Thailanda împotriva măsurile foarte stricte din școli, protest numit „Bad student”.
Cei doi profesori de Școala 9, Monica Halaszi și Horia Corcheș, scriu în această săptămână despre vocile din cancelarie, acele voci care îi cern pe profi de prestatorii de servicii, care îi aleg pe cei cărora le pasă de elevi de roboții veșnic preocupați de a-și termina de predat materia. O analiză din interior a tipologiilor de la catedră, văzută din culise, cu minte limpede și mai ales cu inimă de „profesor ales”.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.